Capcanele Energiei Libere PDF Imprimare Email

Articol realizat in colaborare cu Badila Dumitru


sigla_micaSite-ul Energie Libera este superb si entuziasmul este contagios. Desi, decat sa scriu eu, mai mult imi place sa citesc ce au scris altii (pentru ca asa aflu ceva nou) m-am decis totusi sa impartasesc din experienta mea. Sper sa nu fiu inteles gresit, si eu sunt un entuziast, si eu cred  ca exista forme de energie ce se pot obtine mai usor  si  mai ieftin, nu vreau sa tai elanul nimanui, insa cred ca este mai bine sa punctez niste lucruri ce cred ca sunt importante si ne vor ajuta sa vorbim pe aceeeasi limba. Sa definim putin Energia Libera - Ce inteleg eu a fi energia libera, ar fi energia libera de facturi (ca sa zic asa), adica nu este distribuita de cineva si evident Nu este furata de la acel cineva (cum se mai practica masluind contoarele).

Exemple de energie libera: energia eoliana, solara, geotermala, .. sunt cele mai cunoscute si cele mai folosite. Tot la fel trebuie sa definim termeni tehnici si unitati de masura.

Foarte important este termenul de randament.

Randamentul defineste (nu este o definitie academica) proportia, cat la suta dintr-o energie se transforma intr-o alta energie. Exemple: Transformarea energiei mecanice (de la motor) in energie electrica (prin alternator) se face intr-o proportie de aprox 40% adica numai 40% din energia mecanica se transforma in energie electrica; Energia chimica (calorica) a benzinei se transforma in motorul cu ardere interna in maxim 40%; Celulele fotovoltaice au un randament obisnuit 15%-17% dar pot ajunge pana le 35% prin concentrarea energiei solare; Motoarele brushless obisnuite ajung pana la un randament de 82-85%, dar sunt unii care pretind 95%; Un caz mai aparte este energia geotermala in care extragi caldura din pamant folosind energie electrica, rapoartele obisnuite fiind 1kw de energie electrica  folosit pentru a extrage 4-6 kw de energie termica. In cazul asta Nu insemna ca am un randament de 400% sau 600%. Este ca si cum ai compara energia necesara apriderii unui chibrit cu energia rezultata din explozia butoiului cu praf de pusca ce l-ai aprins.

In general orice transformare de energie se face cu PIERDERE, de aceea este acceptat ca randamentul este Totdeauna Mai Mic de 1. Un randament de 1 (sau 100%) ar insemna ca  nu exista pierderi.  Sistemele mecanice prezinta Frecari, frecari intre piese, sau frecarea cu aerul asa incat orice  dispozitiv in miscare are tendinta de a se opri. Din acest motiv un Perpetuum Mobile Nu se accepta pentru ca atunci am ajunge la un randament 1 iar conform fizicii clasice randament 1 este pentru Dumnezeu. Cred totusi ca daca faci un vid destul de avansat (pentru ca nici vid absolut nu exista) si supenzi  o masa care se roteste in camp magnetic teoretic cel putin randamentul ar tinde catre 1.

La sistemele electrice intervine frecarea electronilor pentru ca toate metalele (conductorii) prezinta o rezistenta ceea ce inseamna ca o parte din energia electrica se transforma in caldura  si atunci ai pierderi si randamentul este mai mic de 1. Si aici (teoretic cel putin) daca reducem temperatura ansamblului la -273 grade C sau 0 grade Kelvin atunci dispare rezistenta. In cazul particular al radiatoarelor de caldura energia electrica se poate transforma 100% in caldura dar in rest 100% randament este un vis... Poate am fost enervant poate erau lucruri stiute dar am considerat necesar sa la spun  ca sa putem avea acelasi limbaj.

O alta problema este cea a masuratorilor

In principiu  ca sa evaluezi randamentul unui dispozitiv trebuie sa masori foarte bine energia consumata si energia produsa ca apoi facand rapoartele sa calculezi randamentul. Evident trebuie sa ai cu ce  sa masori, sa stii sa masori, sa stii ce masori si de abia apoi sa faci afirmatii. De asemenea masuratorile trebuie sa fie reproductibile. Exista o ramura  a tehnicii care se ocupa cu asta si se cheama Metrologie. Desi eu ma consider destul de atent si scrupulous cu masuratorile mi-am luat si eu "plasa mea" si pentru citeva zile am crezut ca am construit un dispozitiv cu un randament de 140-170% si era cat pe ce sa fac pariu pentru asta....

In Panaceea Book (care de altfel este superba), Capitolul 14 (incalzitoare), este un incalzitor de apa  al unui neo-zeelandez,  Peter Davey, care afirma ca s-ar obtine de 15-20 ori mai multa caldura decat curentul electric consumat. Principiul era ca incalzitorul era fabricat din 2 clopotei care intrau in frecventa de rezonanta a curentului alternativ si din cauza asta randamentul crestea foarte mult. In imaginea de jos cei 2 clopotei sunt figurati cu 1 si 2 si fiecare este cuplat cu un fir la reteaua alternativa de 220v si 50 hz.

untitled1.jpg

Imaginea urmatoare este fotografia incalzitorului si ni se spune ca moneda are 32mm. Se mai spune ca Davey a folosit clopotei de bicicleta si ca acesti clopotei trebuie acordati pe 50hz. Oarece dubii am avut cand am citit privitor la frecventa de rezonanta. Frecventa de 50hz este o frecventa joasa (stiu toti care au un generator de semnal si amplificator) care nu poate fi frecventa de rezonanta a unui clopotel de asemenea marime (ar trebui sa fie mult mai mare). Un clopotel era  mai mare si unul mai mic, deci nu erau amandoi acordati pe aceeasi frecventa.

untitled2.jpg

Eu am zis ca daca era aproape imposibil (din cauza dimensiunilor) ca unul sau ambii clopotei sa fie acordati la rezonanta  sa merg pe armonici (multiplii de frecventa  fundamentala). Asa a rezultat sistemul din fotografie in care se observa 2 clopotei concentrici unul mai mare (de sonerie de usa acordat pe aproximativ 500hz ), si unul mai mic  de telefon de tip vechi acordat  pe 550hz (acordare realizata cu ajutorul unui prieten violinist). Cei 2 clopotei sunt fixati pe o lama elastica (sa nu amortizeze oscilatiile) printr-un surub ce face legatura  electrica cu clopotelul interior (izolat electric de clopotelul exterior). Clopotelul exterior avea lipit cu cositor un fir ce se lega printr-o cupla cu suruburi (alba in partea de jos) si se lega la al 2-lea fir de alimentare.

untitled3

Am incercat sa incalzesc apa iar apa se incalzea destul de repede. Problema urmatoare era sa calculez randamentul si am apelat la manualul de fizica din liceu (il mai am) la termodinamica si am aflat formula care este simpla Q=mcdT in care:

q = energia si se masoara in Jouli ( J )
m = masa in kg ce este incalzita
c = caldura specifica a substantei la apa fiind de 4185 J/kg x gradK (Kelvin)
dT(citit delta T) = diferenta de temperatura intre temperatura finala si cea initiala

 

Ca sa aflu energia electrica folosita masuram tensiunea retelei (230 v), inmulteam cu intensitatea curentului in Amperi  si obtineam wati ( W ). Stiind timpul de actiune in secunde (cronometrat) obtineam wati/secunda ceea ce reprezinta Jouli, deci puteam sa compar intrarile si iesirile. Am luat un bidon de plastic de apa de 5 litri, l-am taiat  pe portiunea cilindrica  si am masurat in el 2 litri de apa. Cu un termometru am masurat temperatura initiala imersand aproximativ 1-3 cm. Am introdus incalzitorul, am facut contactul si am masurat curentul in jur de 4 amperi apoi am incalzit 120 secunde  si am masurat  temperatura prin aceeasi metoda si asa am obtinut diferenta de temperatura.

Calculand randamentul prima data mi-a dat 178%. Nu era de 10-15 ori dar oricum era peste 100% ceea ce era foarte important dupa cum spuneam mai devreme. Am refacut experientele de mai multe ori si toate imi dadeau peste 100%. Superb,  l-am provocat pe un prieten de al meu sa-i arat cum am trecut eu de 100% dar nu a fost interesat. Am modificat si distanta intre clopotei care se spunea ca e critica  dar nu au fost modificari substantiale, peste 178% nu am mai trecut. Totusi rezultatele erau destul de variabile si la un moment dat  amestecand  in apa am observat ca daca omogenizez apa atunci temperatura scade deci nu mai este aceeasi diferenta de temperatura.

Masurarea curentului consumat se facea conectand cateva secunde multimetrul in circuit cu testerele lui. Cei care fac electronica stiu ca firele  pe care se face masuratoarea nu sunt concepute pentru curenti mari (desi se pot masura pana la 20 Amperi) si de aceea  masuram eu doar cateva secunde presupunand si ca intensitatea ramane constanta. Avand oarece dubii la un moment dat am conceput alte fire de test mai groase si am lasat ampermetru sa masoare pe toata perioada de 120 secunde si am facut un graphic pe care am pus valorile citite cam din 10 in 10 secunde. Surpriza! Intensitatea pleca de la 4 si ajungea la 7 amperi!!! Am facut media intensitatilor (deci a consumului de energie electrica) si am masurat diferenta intre temperature finala si cea initiala iar la calcul randamentului mi-a iesit aprope de 100% ceea ce pentru un incalzitor este absolut normal.

Concluzia: incalzirea se producea doar datorita efectului de rezistenta a apei si marimea suprafetelor metalice implicate si nu avea nici o legatura cu frecventele de rezonanta, clopotei, etc. Pentru cei care  vor sa experimenteze acest montaj le stau la dispozitie pentru al reface evident daca aduc niste argumente solide.
Acum vreau sa fiu bine inteles. Eu nu afirm ca nu se poate. Eu afirm doar ca eu nu am reusit si ca am reserve serioase ca poate functiona  cu randamentele descrise. De ce v-am povestit in amanunt?! Ca sa fiti foarte bine avizati cu privire la capcanele masuratorilor experimentelor  iar cand faceti niste afirmatii sa le faceti cu o argumentatie si cu masuratori. Este totusi bine ca eu mi-am dat seama de eroare, ar fi fost mult mai neplacut ca sa-mi demonstreze altcineva ca nu am dreptate.

Eu sunt convins ca se poate si de abia astept sa-mi faca cineva o demonstratie de obtinere a unei energii foarte ieftine. Succes tuturor!

Contact:
Dr. Badila Dumitru
Adresa Mail:
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Site: http://www.termomedica.go.ro/
http://www.biofoton.ro/

 

Comentarii

B
i
u
Quote
Code
List
List item
URL
Nume *
Cod   
ChronoComments by Joomla Professional Solutions
Trimite comentariul